Lumanarile parfumate sunt de multa vreme folosite pentru relaxare si pentru a adauga elementul “cozy” in orice locuinta. Insa suntem convinsi ca nu te-ai gandit cum au aparut acestea.
Vom face in cele ce urmeaza cativa pasi in istoria lumanarilor parfumate.
Originea Lumanarilor
Desi nu se stie cu exactitate data sau locatia primei lumanari, este cunoscut faptul ca acestea au aparut cu peste 5000 de ani in urma.
Egiptenii si Primele Lumanari (anul 3000 i.Hr.)
Descoperirile arheologice au scos la iveala ca egiptenii foloseau lumanari inca din anul 3000 i.Hr. Acestea erau confectionate din grasime animala si papirus.
Desi papirusul nu arata ca fitilele cu care suntem noi obisnuiti azi, isi servea scopul ajutand la pastrea focului si a luminii pe timpul noptii.
Romanii si Primele Lumanari cu Fitil (anul 500 i.Hr.)
Romanii obisnuiau sa creeze lumanari prin scufundarea in mod repetat a unui papirus rulat in grasime animala (de obicei vita sau oaie) sau in ceara de albine.
Astfel, au aparut ce putem numi primele lumanari cu fitil, acestea avand o forma mai apropiata de ceea ce cunoastem noi astazi.
Alte Civilizatii
In India produceau ceara din fierberea fructului de scortisoara. Acestea sunt posibil primele lumanari care aveau un miros placut in timpul arderii, comparandu-le cu celelalte modalitati de a produce ceara in acele vremuri.
In Japonia ceara era produsa din nuci, pe cand chinezii produceau fitile din foi de orez rulate, iar ceara era o combinatie de insecte, seminte uleioase si uneori grasime de balena.
Cand au Inceput sa Fie Frecvent Folosite Lumanarile
In antichitate uleiul de masline era principalul combustibil folosit la arderea lampilor. Dupa caderea Imperiului Roman, a urmat o criza de ulei de masline in toata Europa, deoarece acesta era principalul furnizor de atunci.
Astfel oamenii au fost nevoiti sa caute alternative cu materii prime ce le gaseau mai usor pentru a-si ilumina gospodariile, pe timpul noptii, si asa au inceput lumanarile sa capete popularitate.
Grasimea de animale era materialul principal folosit de europeni pentru a face lumanari, insa acesta avea un miros urat si a fost chiar interzis dupa un timp in multe orase europene.
Alternativa imediata a fost ceara de albine. Insa aceasta era scumpa si greu de produs si nu si-o permitea oricine, lumanarile din ceara de albine fiind gasite mai mult la curtea regala, biserica sau in casele familiilor instarite.
De la Lumanare, la Lumanare Parfumata
Pana in anii 1800 lumanarile aveau un scop functional, acela de a da lumina pe timp de noapte.
Prima tentativa de a creea ceea ce cunoastem azi sub denumirea de “bec”, dateaza din 1807 si fost creat de Humphrey Davy, insa abia dupa 1879 Thomas Edison si echipa lui de cercetatori creaza primul bec ce putea fi folosit la scara larga.
Odata cu raspandirea becurilor ca si sursa de lumina, lumanarile au pierdut din popularitate rapid.
Treptat, acestea au inceput sa fie vazute ca si elemente decorative, capatand diverse forme si culori. Pentru a le face si mai atractive, comerciantii au inceput sa adauge diverse flori si esente care sa ofere lumanarii o aroma placuta.
Pana in a doua jumatatea a secolului XX, lumanarile parfumate erau deja larg folosite pentru relaxare si erau oferite cadou la diverse ocazii.
Concluzia
Lumanarile au fost folosite de om inca de la inceputuri, acestea avand diverse forme si materiale folosite, dar un singur scop: lumina.
Tot lumina, de data aceasta cea data de bec, a fost cea care a dus la aparitia la scara larga a lumanarilor parfumate, ele fiind folosite pentru a aduce zambetul pe buzele tuturor. Tu ai zambit azi?
